In Suranestii lui Grigore T. Popa

La o zi dupa sarbatoarea de Armindeni, se nastea Grigore Popa, pe 1 mai 1892, din parintii Theodor Popa (1865-1942), notar si Maria, casnica, fiica lui Iancu Gorea , in satul Suranesti, com. Danesti, jud. Vaslui.

Theodor Popa a ales pentru fiul sau un nume cu rezonanta patristica, cu o semnificatie graitoare, Grigore  insemnand in lb. greaca (gregórios) „veghetorul, cel treaz”, fiind un nume purtat de numerosi sfinti atat din Rasarit cat si din Apus. In limba moderna s-a impus forma Grigore, cu prescurtarea Gore, desi limba bisericeasca a pastrat forma veche Grigorie.

Despre obarsia si evoluţia sa, „de la plugarie la profesorat”, Grigore T. Popa scria:

“Nu m-a stingherit niciodată faptul ca m-am nascut intr-un mic sat din Moldova ca fiu al unor foarte mici razesi. In copilaria mea am trait viata de taran, fara alta perspectiva momentana decat aceea a unuia menit sa devina plugar in satul sau.”

In Suranestii lui Grigore T. Popa, sursa foto: richardconstantinescu.wordpress.com

In Suranestii lui Grigore T. Popa, sursa foto: richardconstantinescu.wordpress.com

Inspre acest „mic sat” m-am indreptat intr-o zi de septembrie a anului 2008…

Vara acaparase parca toamna si in drumul pe care il faceam spre locul nasterii lui Grigore T. Popa imi rasunau versurile lui Arghezi acum cu o alta rezonanta:

Niciodata toamna nu fu mai frumoasa

Sufletului nostru bucuros de moarte. 

Palid asternut e sesul cu matasa. 

Norilor copacii le urzesc brocarte.

 Casele-adunate, ca niste urcioare…

Drumul catre Suranesti, cu colbul sau, il strabatuse Grigore copil fiind sau universitar, de multe ori. Acest drum il parcurgea cu ochii sufletului si in anul 1927, cand le scria parintilor, inainte de a pleca spre Londra:

“Mi-a parut foarte rau ca n-am putut sa vin putin si pe acasa.”

Cu emotie vanturam kilometri spre intalnirea cu acel „sat mare si vesel (…) sat vechi razasesc, intemeiat in toata puterea cuvantului, cu gospodari tot unul si unul”, pe care mi-l imaginam a fi satul nasterii si copilariei lui Grigore T. Popa.

Astazi satul natal poarta numele savantului Emil Racovita, aici fiind locul copilariei sale. In Casa memoriala „Emil Racovita” sunt gazduite trei expozitii permanente dedicate personalitatilor acestui sat: exploratorul Emil Racovita, istoricul Emil Condurachi si anatomistul Grigore T. Popa.

Mare a fost tristetea cand in fata ochilor a rasarit acest loc despre care se vorbea ca va avea din nou farmecul de odinioara: verdeata invadase toata curtea si pe acest islaz muzeistic satenii isi adusesera animalele la pasunat. Strecurandu-ma printre erbivorele domestice, patrund, in prezenţa „ghidului”, in casa memoriala, si aruncandu-mi o privire in jur, imi veni brusc in minte o zicala romaneasca: „iarba in ograda e saracie-n casa”.

Camerele acestui „mouseion”, in care este amenajat un spatiu pentru fiecare din cei trei academicieni vasluieni, aratau degradarea progresiva in care se gasesc peretii interiori, mobilierul vechi, diversele obiecte, cartile, documentele si fotografiile expuse.

Parcurgand odaie cu odaie, am ajuns, finalmente in locul ce adapostea colectia memoriala „Grigore T. Popa”. Soarta tragica, posteritate tragica era tot ce puteam gandi privind în jur. Vitrinelor destinate expunerii scrisorilor, facsimilelor ori fotografiilor din fondul „Grigore T. Popa” al acestui muzeu le fusesera luate sticla de catre localnici spre a-i da alta utilizare!!

Procesul de deteriorare al documentelor prin sistemul defectuos de climatizare al incaperii este accentuat de noua conditie în care se afla acestea. Praful gros asternut peste ele era graitor si dadea seama de indiferenta si ignoranta pe care o  aratau cei in grija carora se aflau aceste documente.

Pe un panou cu titlul „Recunoasterea valorii savantului”, am constatat cu surprindere un citat purtand semnatura unuia din aceia care dupa trecerea in eternitate a profesorului Popa, chiar daca ii datora acestuia formarea sa, a considerat ca e mai profitabil sa oculteze trecutul ce-l lega de mentorul sau, fie public sau in scris, nementionandu-i numele in lucrarile stiintifice.

Daca in perioada instalarii regimului comunist trecutul strivea pe cei ce-si faceau loc în noile structuri si unul din mecanismele antielitei era distrugerea valorilor interbelice, astazi „remanentele (active) ale antielitei” procedeaza intr-un fel similar: numeroase manuscrise, documente sau obiecte ce au apartinut lui Grigore T. Popa, au fost ori casate ori lasate in spatii neprielnice, degradandu-se!

Parasind descumpanit memorialul Racovita, fiindu-mi calauza paznicul acestei „institutii de cultura”, am pornit spre casa parinteasca a lui Grigore T. Popa, aflata „in deal” la nr. 372.

Casa parinteasca / memoriala a lui Grigore T. Popa din satul Suranesti / Emil Racovita, sursa foto: richardconstantinescu.wordpress.com

Casa parinteasca / memoriala a lui Grigore T. Popa din satul Suranesti / Emil Racovita, sursa foto: richardconstantinescu.wordpress.com

Curtea casei, imprejmuita recent cu un gard nou (de cineva din familie) are permanent poarta deschisa. Am patruns cu sfiala, in interior, si am privit casa (pozitionata cu spatele fata de intrare). E o locuinta, construita din chirpici si lemn, cu o cromatica armonioasa, văruita in albastru-pal la exterior, cu un cerdac sustinut de stalpi dreptunghiulari sculptati in torsada, vopsiti în albastru; este (acum) acoperita cu tigla. In spate, traditional, se afla anexele gospodaresti: una lipita de casa si alta independenta, folosite probabil ca grajd pentru animale, mic atelier, loc pentru uneltele agricole si pentru depozitarea furajelor.

O batrana vita de vie broda cerdacul si imbratişa fiecare stalp al casei, iar strugurii albi cu boabe mari, straluceau in razele acelei dupa-amiezi de toamna.

Rasariti parca de sub casa, gutuii ce o strajuiesc, leganandu-si, roadele galben-cafenii, privesc inspre curtea larga, ce coboara lin si se sfarseste intr-o vale cu „arbori falnici, indiscreti”  tresarind la fiecare adiere de vant. Ograda familiei Popa, cu iarba ei crescuta bezmetic, odinioara plină de copii si de oratanii este acum pustie.

Note:

1. Neculai N. Maftei, Constantin Gh. Radu, Fii ai comunei Danesti, jud. Vaslui, Caminul cultural Danesti, 1981.

2. Satul Suranesti, cunoscut inca din sec. al XV-lea, a fost proprietate razeseasca pana in a doua jumatate a sec. al XVIII-lea, cand o parte din pamant a fost cumparata de catre hatmanul Neculai Racovita.

3. Numele de Grigore si cu diversele sale forme era dat copiilor in epoca fanariotă cf.Simeon Florea Marian, Nasterea la romani. Studiu etnografic, editie ingrijita, bibliografie si glosar de Iordan Datcu, Ed. Saeculum I.O., Bucuresti, 2008.

4. Grigore T. Popa va semna in revista Insemnări iesene numeroase texte cu pseudonimul Paul Gore.

5. Prof. Gr. T. Popa, Evolutia unui om si evolutia unei stiinte (un fel de curriculum vitae), Tipografia Cultura Campineanu, Bucuresti, 1942.

6. Scrisoare adresata parintilor si datată: 6 mai 1927, Bucuresti.

7. Ion Creanga, Amintiri din copilarie, Ed. Cartea Romaneasca, Bucureşti, 1996.

8. „In comuna Emil Racovita, se lucreaza intens la amenajarea unei suprafete de 12 ha de teren. Este vorba de parcul din jurul Casei memoriale «Emil Racovita», care, cu sprijinul Consiliului Judetean, va arata asa cum era atunci cand traia academicianul. Cu ajutorul unui arhitect peisagist, au fost proiectate toate zonele si au inceput deja sa fie plantati trandafiri si tufe de liliac. In zilele urmatoare, vor fi cultivati si pomi fructiferi. «La Suranesti, a fost un adevarat paradis. Parcul avea o padure de liliac, zeci de trandafiri si foarte multi pomi fructiferi. Incercam sa facem totul asa cum a fost. De asemenea, va fi reabilitata si casa celebrului academician, iar interiorul il vom reconstitui după vechi fotografii ale lui Racovita», ne-a spus directorul adjunct al Muzeului «Stefan cel Mare», Viorica Zgutta. In toamna ar fi posibil sa fie terminate lucrarile si Muzeul «Emil Racovita» sa poata intra in circuitul turistic.” (S.P.), Evenimentul, 16 apr. 2005.

9. Vasile Marza (1902-1995), profesor universitar, ajuns academician datorita implicarii sale politice (v. Dr. Grigore Gr. Popa, Postfata, in Grigore T. Popa, Reforma spiritului, ed. princeps de Petre Popescu-Gogan si Claudia Voiculescu, Ed. Viaţa Medicala Romaneasca, Bucuresti, 2002 si Cristina Diac, Primul Comitet Central al PCR, o improvizatie, în „Jurnalul national”, 23 mart. 2006).

10. Viorella Manolache, Noua elita politica din Romania Postcomunista, Teză de doctorat (cond. st. Ion Bulei), Ed. Universitatii din Bucuresti, Bucureşti 2008.

11. Intaia seara, in Arthur Rimbaud, „Integrala poetica”, traducere de Petre Solomon, Ed. Eminescu, Bucuresti, 1999.

Sursa:

[1] richardconstantinescu.wordpress.com



About The Author

descarca de aici Declaratia 200 precompletata cu detaliile Fundatiei Refresh pentru redirectionarea a 2% din impozit
büyükçekmece arçelik servisi, arçelik servisi büyükçekmece, arçelik büyükçekme servisibüyükçekmece arçelik servisi, arçelik servisi büyükçekmece, arçelik büyükçekme servisi Firmamız kaliteden asla taviz vermeden hizmetlerini en iyi şekilde yerinde ve zamanında vermektedir. Sizlerde hızlı ve yerinde hizmet almak için hemen bizimle iletişime geçiniz. Kesintisiz ve kaliteli hizmetlerimizi vermekteyiz.">